Astăzi se împlinesc 49 de ani de când Sibiul a fost scena unui tragic eveniment, soldat cu moartea a 42 de persoane: prăbușirea în Munții Lotrului a avionului care efectua cursa Oradea-București. Mai exact, lângă Cabana Prejba.
Mărturiile devenite publice de atunci și până astăzi vorbesc despre o zi de duminica cețoasă la Sibiu. La Cabana Prejba, un instructor de schi, însoțitor al unui grup de copii, este asurzit de o bubuitură violentă precedată de zumzetul puternic al unui avion- lucru neobișnuit în zona aceea. Se dă alarma…
Avionul Antonov AN24 și toți cei 42 de oameni de la bordul său (echipaj și pasageri) sunt înghițiți de munte, la 40 de metri sub Vârful Prejba. Aparatul de zbor trebuia să aterizeze și la Sibiu, aeroport de escală. Din ancheta finală reiese că pilotul s-a abătut de la instrucțiunile date de turnul de control al Aeroportului Sibiu și a ajuns la aproape 20 de kilometri mai la sud de calea de apropiere la pistă. Din cauza ceții, pilotul nu ar fi văzut muntele când a început procedura de coborâre pentru aterizare. De altfel, lipsa vizibilității și vântul puternic au fost elemente luate în cosiderare în raportul întocmit de ministrul Apărării Naționale de atunci, general Ion Ioniță.
„Din cercetările efectuate de către o comisie pe care am numit-o prin ordin, a rezultat că principala cauză a producerii accidentului este aceea că pilotul avionului, deși a primit comenzi normale de la sol, a executat cu erori schema de venire la aterizare, deplasându-se mult în partea de sud a aeroportului, în zona munților Sibiului, unde erau curenți descendenți.
În urma producerii accidentului de zbor, am luat măsuri pentru verificarea și ridicarea gradului de pregătire profesională a echipajelor de la avioanele ce execută zboruri pe căile aeriene interne și pentru creșterea răspunderii personale a acestora în efectuarea curselor de transport pasageri”, se arată în raportul ministrului.
Operațiunile de intervenție au fost, pe de o parte, îngreunate de zona prabușirii, de anotimp și de dotările existente la acea vreme și , pe de alta parte, puse în umbra deciziilor de partid. Evident, Securitatea a împânzit zona. Au acționat salvamontiști și forțe ale Ministerului Apărării Naționale, iar astazi, în Sibiu, încă mai exista deținători ai amintirilor tragice de la fața locului. Imaginile pe care le poartă în memorie sunt greu de șters, iar scena imposibil de descris în cuvinte.
Nicolae Ceaușescu a dat ordin ca toate operațiunile să se incheie rapid, victimele identificate și trimise până de Revelion familiilor pentru înmormântări.
Liviu Miu, unul dintre salvamontiștii prezenți la operațiuni a povestit cu jurnalista Ramona Găină, de la Adevărul, în anul 2011:
„Era plin de securişti, noi le luam actele şi lucrurile de valoare, lănţişoare, inele, brăţări, ceasuri şi le puneam în pungi pe care le dădeam securiştilor˝. Miu mai spune ca victimele erau băgate în saci și coborâte de soldați, pe tărgi improvizate din ramuri de brad, la mașinile aflate mai jos.
Regimul a încercat, dupa „bunul˝ obicei, să evite transmiterea de informații pe larg în legătură cu accidentul. Presa din Sibiu, spre exemplu, nu face mai mult decât să publice o știre de 10 rânduri, undeva printre alte „mari evenimente˝ precum o brutărie modernă la Orlat.
„Duminică 29 decembrie, în jurul orei 9 avionul care efectua cursa internă pe ruta Oradea— Bucureşti s-a prăbuşit la trecerea peste munţii Lotrului, în zona Cabanei Prejba. În urma acestui accident, 33 de pasageri şi echipajul avionului au pierit. A fost constituită o comisie de anchetă care cercetează cauzele accidentului” – a titrat organul de presă al Comitetului Județean de Partid Sibiu.
Între pasagerii cursei Oradea-București se aflau și personalități : soția ambasadorului Ghanei și ambasadorul Mihail Bujor Sion împreună cu soţia lui, Selina. Cea mai tânără victimă a fost un bebeluș care nu împlinise încă vârsta de doi ani.
Raportat la același zbor tragic sunt, însă, și alte povești. Publicația Cuget Liber din Constanța citează din cartea „Baschetul constănțean, între istorie și legendă” , a profesorului Mărțișor Hondrilă, antrenor la acea vreme al echipei de baschet CSS Constanța. Potrivit relatării, antrenorul și unul dintre cei mai străluciți elevi ai săi, Virgil Băiceanu, rămăseseră la Oradea după o serie de accidentări petrecute în timpul cantomentului de la Baile Felix. Medicii dispuseseră ca Băiceanu să nu parcurgă distanța Oradea-Constanța cu alt mijloc de transport decât avionul, astfel că cei doi urmau să se îmbarce în cursa Oradea-București din ziua de 29 decembrie.
„În ziua plecării, eliberarea mapei cu documente medicale a durat mai mult timp și, când am ajuns la aeroport, avionul decola. Ne-am întors la Oradea, să schimbăm biletele pentru primul zbor. Când am dat biletele domnișoarei de la ghișeu, aceasta a leșinat! Imediat am aflat motivul: avionul pierdut de noi s-a prăbușit în munții Sibiului, toți pasagerii și membrii echipajului – în total 42 de persoane – murind! Noi eram singurii supraviețuitori de pe tabelul de zbor, datorită faptului că am ratat îmbarcarea!
Până în data de 5 ianuarie, nu a mai zburat nicio cursă spre București. Am stat la hotel, iar la prima cursă am fost numai trei pasageri: eu, Virgil Băiceanu și o doamnă în vârstă de 70 de ani!˝- povestește Mărțișor Hondrilă citat de Cuget Liber.
O altă istorie legată de prăbușirea avionului se referă la programul Televiziunii Române. Ca întotdeauna, divertismentul din noaptea de Revelion era așteptat de întreaga țară. Programul era bogat în momente cu mari și îndrăgiți artiști, iar momentele de umor atingeau tot felul de subiecte. A fost, deci, necesar ca, în noaptea de 31 decembrie 1974, tot ce era legat de avioane, aviatori, aeroporturi sau altele asemenea în programul TVR să fie eliminat. Ceea ce s-a și întâmplat.
