˝Liane˝ de rețele completează jungla urbană pe care o permite Primăria Sibiului in jurul nostru. Nu există zona a orașului în care imagini precum cele alăturate să nu facă parte din cotidian. Ba mai mult: există exemple de zone în care administrația condusă de venerabila Astrid Fodor a anunțat lucrări finalizate, însă fără ca rețele să fie coborâte în subteran (pe lângă alte probleme). În plus, sunt situații în care Primăria consideră lucrările gata, dar lângă stâlpii noi de iluminat (cablati subteran) au rămas în picioare stâlpii vechi și cablurile aeriene aferente.
Metodele… aparte folosite de Primăria Sibiului în proiectele sale de modernizare fac, însă, parte dintr-un tipar general, unul nefericit: cel al lucrurilor făcute doar pe jumătate, deseori prost și întotdeauna scump.
Cablajul subteran nu este un moft, ci o normalitate despre care Primăria Sibiului știe de ani de zile. Drept dovadă, în unele locuri a inclus asta în proeictele sale. În altele, însă, nu. Sunt zeci de străzi care au fost săpate în Sibiu în ultimii cinci-zece ani. Pe unele s-au înlocuit rețelele de canalizare și apă, pe altele cele de gaz, altora li s-a refăcut structura și au fost, apoi, asfaltate. Cele mai multe nu doar că nu au astăzi rețelele coborâte, dar nu au nici măcar tubulatura îngropată și pregătită pentru momentul coborârii rețelelor. Altfel spus, administrația nu s-a gândit, ˝ca-n Germania˝ , să facă pregătirile necesare astfel încât să nu trebuiască să spargă din nou acolo unde a lucrat…
Imaginile publicate sunt din zone diferite ale Sibiului, din Terezian, Hipodrom, din zone de case precum Calea Dumbravii, Turnișor sau Cimitir, dar și din zone aflate în imediata apropiere a centrului istoric și sunt reprezentative pentru absolut toate punctele cardinale.
Și nu doar atât! Este simplu de demonstrat că jungla urbană capătă proporții de la an la an sub nasul autorităților odihnite în scaunele din birouri. Imaginile Google Street View surprinse în ani diferiți confirmă cum au cocoțat rețeliștii mai multe și mai multe cabluri în același loc de-a lungul timpului fără ca cineva să-i tragă de urechi sau să le ofere alternativă subterană. Sau, mai degrabă, fără să pese cuiva.