Până să se remarce prin ceea ce este astăzi, Sibiul de după Revoluția din 1989 a furnizat câteva știri naționale memorabile și deloc onorabile. De la regi și împărați ai țiganilor, continuând cu scandaluri monstru între afaceriști și până la primarul care și-a scos scaunul în fața sediului iritat de numărul mare de candidați, sau până la crime – pe toate le-a avut ( și le-a împărtășit și altora) orașul nostru de dinainte de 2000. În acest amestec pestriț se remarcă, însă, un atentat cu bombă, eveniment în urmă căruia, deși nu a murit nimeni, își puteau pierde viața zeci de oameni.
Atentatul a produs, totuși, distrugerea unei clădiri.
PLANUL
Se întâmpla în seara zilei de 25 octombrie 1996, atunci când, la comanda cetățeanului turc Imal Akmet, în clădirea Restaurantului ˝Kilometrul 12˝ de la intrarea în Veștem ( pe Drumul Național) este detonată o bombă.
Akmet deținea un local în curtea fostului BJATM (undeva peste drum de Aeroport, în zona magazinului Arabesque de astăzi). Era perioada în care întregul tranzit de mărfuri se făcea, în lipsa autostrăzii, prin municipiul Sibiu, iar șoferii TIR-urilor căutau cele mai bune locuri/localuri pentru masă, odihnă și eventual….recreere.
În celălalt capăt al orașului, la Veștem (deci tot pe traseul TIR-urilor), tot un turc, Adnan Erdem Menderes, urma să deschidă împreună cu soția sa Vasilica un local similar. Ceea ce, desigur, nu avea cum să-i convină prea mult lui Akmet.
Bref: Akmet îi cere lui Adnan să-l ia asociat, iar acesta refuză. Urmează amenințări, inclusiv dintre cele mai serioase, cu pistolul la tâmplă. Zadarnic, însă. Adnan nu cedează, deși avea o datorie de 80.000 de mărci germane la Akmet.
Timpul trece, iar în mintea lui Akmet încolțește ideea lichidării concurenței. Intră în legătură, pentru asta, cu Evgheni Marcu (zis Jenea) și Pavel Titenoc (zis Pașa) cărora le promite 7000 de mărci germane.
Nu este foarte clar, informațiile consultate fiind diferite, dacă ambii erau cetățeni moldoveni sau dacă unul dintre ei era ucrainean. Cert este că cel puțin unul dintre ei locuia fără forme legale la Sibiu.
Akmet le dă o arvună serioasă pentru acele vremuri, iar cei doi aduc din Republica Moldova 2 kilograme și ceva de trotil solid. Se alătură acestei echipe de șoc Sorin Ghenoiu și Florin Răbăgel.
Presa de după atentat susține, că Evgheni Marcu a fost KGB-ist, că Titenoc a fost campion la haltere în Uniunea Sovietică, spune despre Răbăgel că era ˝personaj enigmatic˝, fugit din țară înainte de Revoluție , deținător de dublă cetățenie și că Ghenoiu avea în Sibiu un atelier de tâmplărie.
EXPLOZIA
Până la încheierea tuturor preparativelor necesare atentatului (care au durat aproximativ o luna de zile și au constat inclusiv în supravegherea viitoarei victime), lui Akmet îi piere pofta de omor, preferând ideea unui avertisment serios. Astfel, cei patru prestatori decid să acționeze în lipsa din România a lui Adnan, adică în seara zilei de 25 octombrie 1996.
În Restaurantul ˝Kilometrul 12˝, la ora 19.20, se aflau câteva zeci de clienți (între 20 și 40 de persoane). Era acolo și soția patronului, Vasilica și angajații de serviciu. Trei dintre cei patru din echipă , adică Titenoc, Răbăgel și Ghenoiu se deplasează la Vestem unde primii doi întră în local și instalează explozibilul în rezervorul toaletei de la parter. Ulterior, electronic, din interiorul microbuzului cu care veniseră, detonează încărcătura.
Explozia rănește trei persoane (soția patronului, un ospătar și un șofer de taxi ajung la Spital) și-i sperie pe toți ceilalți din local.
˝<Traseistele> țipau cuprinse de groază. În limba română sau turcă șoferii (de TIR-n.n.) îl invocau pe Dumnezeu sau pe Allah˝- scria ziarul ˝Rondul de Sibiu˝ câteva zile mai târziu, pe 29 octombrie 1996.
URMĂRILE
Imagini de la fața locului a prezentat toată presa, chiar dacă, la acele momente, nu era foarte clar ce se întâmplase fiindcă sursele ziariștilor din instituțiile statului nu se grăbeau să afirme hotărât ceva. Era evidentă deflagratia, clădirea rezistand în picioare într-un echilibru fragil. Ziarul citat mai sus scria că prin gaura făcută în zidul restaurantului putea trece un Aro…
Se mobilizează urgent toate forțele locale, plus echipe de la București. Se fac analize de toate felurile, se extind cercetări, se infiltreaza agenți prin tot soiul de localuri din Sibiu , iar în mai puțin de o luna de zile autoritățile (Poliție, Parchet, servicii) dau de cap întregii povești. Și acționează ˝ca-n filme˝, săltând cu mascații, direct dintr-un restaurant, pe data de 22 noiembrie, trei dintre făptași. Aceștia fuseseră între timp plătiți de ˝beneficar˝, de Akmet, care părăsește România. Ulterior este reținut și al patrulea din echipă.
Presa scrie că urma un al doilea atac, plănuit tot de cei patru, cu o bombă amplasată de această dată în mașină patronului de la ˝Kilometrul 12˝.
După reținere urmează un proces cu răsunet, strămutat la un moment dat la Mureș. Finalmente, instanța stabilește pedepse de 7 și 8 ani de închisoare.
Akmet este reținut în Turcia alături de alți complici pentru trafic de droguri (250 de kilograme!), iar câțiva ani mai târziu este anunțată moartea sa într-un schimb de focuri la Bruxelles.
Din ˝echipa de șoc˝, Răbăgel, a reușit să se facă nevăzut profitând de aprobarea unei permisii de trei luni acordată în anul 2000 de Tribunalul București. Figurează în continuare pe lista de persoane urmărite a Poliției Române sub numele de Florin Alexandrescu și se pare că trăiește în Spania de unde autoritățile iberice refuză să-l extradeze.
