CĂUTĂTORII DE ARGUMENTE: TINERII REDAU IMPORTANȚA DEZBATERII

Într-o lume în care libertatea de exprimare este totală și în care schimbul civilizat de opinii este absolut liber, paradoxal, comunicarea față în față pare tot mai dificilă. Pe de o parte, ritmul cotidian reduce disponibilitatea ascultării reale, pe de alta, mulți dintre cei care nu au parte de un astfel de ritm – tinerii în mod special – sunt emotivi, anxioși sau chiar înfricoșați de gândul dialogului face-to-face sau a vorbitului în fața unui public.
După ce ani de zile exprimarea opiniilor în România a fost limitată din motive politice, astăzi societatea riscă să piardă șansa unor dezbateri reale din cauze, de fapt, tratabile.
La Sibiu există grupuri întregi de tineri care înțeleg importanța dezbaterilor, le practică și le promovează ca fiind o șansă bună de a ajunge la adevăr, dar și ca o modalitate de a învinge bariere precum cele prezentate mai sus. În general în licee, dar – așa după cum se va vedea – nu numai, <debate>-ul este foarte popular. Se practică în echipe a câte trei vorbitori care își prezintă pe rând, într-o manieră civilizată, argumentele în fața publicului și a unui juriu care va da verdictul final.
După sesiuni de exercițiu, tinerii talentați ajung să participe la competiții naționale și internaționale de debate, iar apoi, dacă își doresc, pot ajunge traineri pentru alți adolescenți. Toate acestea sunt noutăți pentru cei în vârstă de 40 plus care nu au avut șansa practicării acestei activități înainte de Revoluție sau imediat după și care au început să afle despre cluburi de dezbatere, în general, din fimele americane.
Există două feluri de meciuri de dezbateri. Cel mai simplu este cel cu pregătire în prealabil: moțiunea (subiectul dezbaterii care de multe ori începe cu sintagma „acest parlament ar….”) este dată celor două echipe (denumite guvern și opoziție) cu cel puțin o zi înaintea meciului. În acest timp, tinerii debateri au timp să facă research din orice sursă doresc- internet, cărți, profesori și așa mai departe.
Al doilea tip de meci este cel de impromt sau improvizație. Debaterilor li se dă un subiect cu o oră înainte de meci, iar aceștia trebuie să-și construiască argumentele folosindu-se doar de cultura lor generală, neavând voie să se documenteze din alte surse.
Debate-ul ajută la dezvoltarea gândirii logice și critice, a ascultării active și dezvoltă limbajul și cunoștințele tinerilor într-un fel în care școala românească încă nu a reușit să o facă. De asemenea, întărește relația dintre elevi într-un mod distractiv și este dovedit că această activitate crește stimă de sine a tinerilor și îi ajută să se autocunoască- toate acestea într-o comunitate mare care împărtășește aceleași pasiuni.
Deși dezbateri există de când lumea, fenomenul de debate în cadrul instituțiilor de învățământ a început în secolul XVIII în universitățile din SUA, ajungând ulterior și pe bătrânul continent, mai întâi în Marea Britanie.
În România, debate-ul a început mult mai târziu, abia după Revoluția din 1989 . Primul pas în introducerea sa în licee a fost prin adăugarea în programa de studii a materiei denumite „logică și argumentare” în care elevii învață, printre altele, structura și tipurile de argumente existente.
Debate-ul românesc a început modest, prima competiție națională, Forumul Național de Dezbateri Academice, desfășurându-se în 1994. În 1998 a luat naștere Asociaţia Română de Dezbateri, Oratorie şi Retorică (ARDOR), un ONG format din șase organizații regionale, de care aparțin cluburile de dezbateri.
La Sibiu, dezbaterile au loc în licee precum Colegiul Național „Samuel von Brukenthal”, Colegiul Național„ Gheorghe Lazăr”, Colegiul Național „Octavian Goga” sau Colegiul Economic „George Barițiu”.
Subiectele dezbătute sunt foarte variate de la probleme sociale precum rolul școlii în societate, migrația, avortul și până la probleme de mediu, etică și chiar politică, toate menite să lărgească orizonturile academice ale tinerilor și să-i pună la încercare.
„Dezbaterile sunt o formă de educație absolut atractivă, o formă de cooperare pentru un scop comun. Reprezintă un plus de încredere sau stimă de sine, o exersare a deprinderilor de gândire critică; mult mai ușor vorbesc în public, sunt recunoscuți că lideri de opinie cei care practică debate-ul” declara într-un articol din publicația „Exercițiul 18”, Paula Ciucur, profesoară de logică la Colegiul Național „Octavian Goga” din Sibiu.
Pe lângă cluburile tradiționale din licee, la Sibiu, a fost inaugurat și clubul de dezbateri al Bibliotecii Județene ASTRA. Acesta a fost deschis la ințiativa a două tinere dornice să împărtășească altor tineri cunoștințele lor despre dezbateri: Emanuela Mihoc, elevă în clasa a zecea la Colegiul Național „Octavian Goga” și Alexandra Mileșean, studentă la Facultatea de Litere a ULBS.
Alexandra este originară din Turda, acolo unde a și făcut primii și cei mai importanți pași ai săi în lumea debate-ului.„Am făcut debate în liceu până la începerea pandemiei. Am participat la concursuri în Turda și apoi la o competiție națională la Timișoara…Scopul acestui club este să ne dezvoltăm – pe noi, dar și pe cei care vin să participe- din punct de vedere al elocvenței, al stilului, să facem oratorie, să comunicăm și să încercăm să creăm o atmosferă amiabilă dezvoltării noastre” – povestește Alexandra, fericită că revine în această lume plăcută și plină de oameni care vor să învețe. Prima întâlnire a clubului a avut loc la mijlocul lunii octombrie. În cadrul acesteia, tinerii, studenți și elevi, au fost introduși în ceea ce reprezintă activitatea prin lecții despre meciuri și despre structura argumentului.
Clubul de dezbateri al Bibliotecii Județene ASTRA se întrunește în fiecare miercuri de la ora 17, exceptând vacanțele școlare, iar întâlnirile durează două ore.