Povestea cercetașilor datează de peste un secol chiar și în România, deși generațiile născute și crescute în comunism au auzit de ei întâi la televizor, din filmele americane. Existau la noi încă de dinaintea Primului Război Mondial, dar au fost desființați în 1937, de către regele Carol al II-lea. După cel de-al Doilea Război Mondial, comuniștii au interzis toate mișcările de tineret alternative, acestea fiind înlocuite de Organizația Pionierilor și Uniunea Tineretului Comunist (UTC) care au preluat idei de la ei și le-au transpus în structurile noilor organizații.
După Revoluție, cercetașii au reapărut în România, iar în 2010 la Nocrich, pe Valea Hârtibaciului, a fost deschis primul centru scout al cercetașilor din România.
Povestea Centrului Cercetășesc de la Nocrich este, ca fiecare poveste frumoasă, legată de oameni ambițioși, strânși laolaltă unul câte unul, fiecare cu priceperea sa, dar toți cu sufletul deschis și cu dorința de a face bine. Iar un astfel de bine, între multe altele, este reînvierea tradiției olăritului.
În 2010, în urma unui eveniment național al cercetașilor, a apărut ideea trasformării unei case vechi părăsite într-un centru educațional scout. Cu ajutorul lui Ștefan Vaida, restaurator și prieten al cercetașilor, a venit ideea de a face din fosta Casă Parohială Evanghelică din Nocrich (construită în 1797), un centru al cercetașilor. Și așa a început munca. Una cu adevărat titanică, căci această casă nu mai fusese folosită de foarte mulți ani, dar plăcută pentru toți cei care au găsit în acest efort continuu prieteni și zâmbete. În plus, o muncă foarte consumatoare de resurse susținute necondiționat și de Dipl. Ing. Dr. Hans-Christian Habermann, președinte al Fundaţiei Saşilor Transilvăneni.
Nu a durat mult până când în cadrul centrului au fost organizate tabere și activități care au atras cercetași atât din țară, cât și din afara ei, din locuri precum Costa Rica, Spania, Germania, Franța sau Suedia. Datorită tuturor celor care au participat și apreciat ceea ce se întâmplă la Nocrich, veștile au ajuns peste hotare, iar grupurile de străini au devenit obișnuință.
Nadia Codreanu, fosta directoare a centrului, spune că rolul cercetașilor atunci când ajung într-o comunitate este, între altele, să identifice ce nevoi sunt și să ajute. La Nocrich, cercetașii au identificat două mari nevoi: prima – aceea de conservare a patrimoniului săsesc. Așa se face că, cercetașii se ocupă acum și de îngrijirea Bisericii Evanghelice. A doua – aceea de a ajuta copiii și de a le oferi posibilități de petrecere a timpului după școală.
Cercetașii au devenit inventivi și au organizat ateliere între care și cel de olărit. Așa a început renașterea ceramicii de la Nocrich, din reînvierea unui meșteșug dispărut din zonă acum mai bine de 80 de ani. Nadia povestește că receptivitatea copiilor i-a determinat să continue. L-au chemat în ajutor pe meșterul olar Balint Csaba, originar din Miercurea Ciuc și stabilit în Ungaria. 
„M-am întors în țară și mi-am spus că dacă trebuie să realizez ceva măreț, atunci aici este locul… În 2014 m-au chemat trei zile să le arăt arta olăritului, dar eu am rămas aici” -povestește Csaba care practică această meserie din 1985. În scopul dezvoltării meșteșugului, cercetașii de la Nocrich au depus un proiect pentru fonduri europene pe care l-au câștigat. Și-au luat echipamente și s-au pus pe treabă. După 80 de ani, au creat primul „cocoș săsesc” și asta a atras și mai mult atenția asupra lor. Au deschis o întreprindere socială numită „Ceramică de Nocrich” și au înființat un magazin.
Astăzi, cercetașii de la Nocrich al căror director este costaricanul Bryan Chavarria, vând faimoasa ceramică în magazine din zona Sibiului și Brașovului, dar și în târguri.
Ceramica de Nocrich este produsă cu suflet de voluntari din toată lumea, după tradiția săsească veche de sute de ani. Fiecare piesă este unică, așa cum unică este întreagă lor implicare. Acum nici o săptămâna Centrul Cercetășesc de la Nocrich a primit o recunoaștere în plus, aceea a juriului Târgului Olarilor, pentru revitalizarea meşteşugului tradiţional.
