Ani buni de zile programul tv a făcut parte din conținutul obligatoriu al paginilor ziarelor românești, sibiene implicit. Parcurgerea orarului televiziunii publice din anii ´70-´80-´90 și al celor din perioada imediat post-decembristă produce, evident, un efect nostalgic, dar demonstrează și câteva momente istorice: programul de emisie de două ore, producțiile dedicate congreselor, apariția emisiunilor și filmelor color, democratizarea televiziunii și apariția operatorilor privați etc.
Sibienii trecuți de 45 de ani își aduc aminte cu siguranță de cele două ore de program din cei mai mulți dintre anii ´80, dar probabil și de câteva dintre motivele care-i aduceau în fața televizoarelor. În cursul săptămânii emisia programului 1 al televiziunii publice (Sibiul a recepționat programul 2 doar după Revoluție) începea în acea perioadă cu un un ceas care afișa, cu puțin înainte de ora 20.00 apropierea Telejurnalului. Urmau, sub diferite titluri, emisiuni dedicate realizărilor comuniste de tot felul, toate puse în contextul datei difuzării. Dacă se apropia, spre exemplu, 23 August, programele aveau în vedere marea sărbătoare națională, dacă era aproape 7 Noiembrie, totul avea în vedere cinstirea revoluției bolșevice, dacă era început de an, munca întregii țări era pentru a onora ziua de naștere a iubitului conducător etc. Firește, dacă urma unul dintre congresele partidului, totul, absolut totul, era conectat, din condei, la acest eveniment.
În tot acest peisaj, însă, își făceau loc programe precum Albumul duminical, Gala desenului animat, Cascadorii râsului, Telecinemateca și chiar Telenciclopedia.
Duminica, cei mici urmăreau Racheta albă sau Cireșarii, iar în anii dinaintea acestora, celebrul Toate pânzele sus, cu sibianul Ion Besoiu în rolul principal.
Dar nu în tot comunismul a fost la fel! Au existat momente în care programul zilnic al televiziunii publice depășea cinci ore, cu începere de la 17.00 sau 18.00 și cuprindea filme americane, de la Dallas sau westernul Bonanza și pana la serialul Colombo .
SIBIUL ȘI ÎNCEPUTURILE RECEPȚIEI SEMNALULUI TV
Anul 1956 este cel al nașterii instituției televiziunii în România. Se întâmpla la câțiva ani de când acest serviciu funcționa în țările europene vestice (Olimpiada de la Berlin din 1936 a fost transmisă în direct și recepționată în șase orașe mari ale Germaniei, iar peste ocean încă din 1951 are loc prima transmisiune color; în 1953, BBC transmite ceremonia de încoronare a Reginei Elisabeta a II-a).
La Sibiu, semnalul tv ajunge oficial în 1957, iar gazeta partidului (Flacăra Sibiului, organul de presă al PMR, precursorul PCR) scrie despre asta:
˝ Primul televizor din Sibiu (TEMP 2) l-a cumpărat, fireşte, un radioamator, tov. Kovanda Ladislau. Instalat în locuinţa lui, un colectiv de radioamatori a reuşit duminică 1 septembrie, pentru prima dată, să aibă o recepţie clară a programului de televiziune Bucureşti după ce au fost făcute unele îmbunătăţiri la antenă şi anume: antena care în mod normal se compune din 3 elemente, a fost majorată la 5 elemente. Atât programul de dimineaţă al staţiei de televiziune Bucureşti cât şi meciul între Dinamo — Locomotiva Bucureşti de după masă a fost recepţionat foarte bine. Abia când s-a înserat a început un fading pe ecran continuând numai recepţia audio, adică sunetul˝ – scrie în Flacăra din 4 septembrie 1957.
Releul din Păltiniș a fost mereu un element important în recepția semnalului tv în rândul sibienilor. Și, deși se spune că a fost pus în funcțiune în 1973, o relatare din Tribuna, din 7 februarie 1970 dovedește că releul era deja utilizat.
˝…am plecat în excursie pînă la Releul de televiziune, unde am văzut în sfîrşit instalaţia care ne face serile plăcute, dar şi mulţi nervi … ˝ scria în 1970, într-un reportaj, Lucian Jiman, cel care avea să devină, peste ani, redactor șef adjunct al Tribunei.
Chiar dacă data punerii în funcțiune a releului de televiziune de pe vârful Oncești este incertă astăzi, este clar numele constructorului: Șantierul 52 construcții căi ferate, devenită după foarte mulți ani antrepriză, apoi societate de construcții în sistemul feroviar și transformată în ceea ce sibienii cunosc drept CONCEFA.
De la DALLAS și COLOMBO, la SCLAVA ISAURA și DR. QUINN
Programul tv de dinainte de Revoluție cuprinde câteva detalii care ar putea părea curioase astăzi. Bunăoară, puțini își mai aduc aminte că înainte de a se difuza la TVR după 1989, serialul Dallas a fost transmis în România, la sfârșitul anilor ´70 sub denumirea ˝Dallas – Compania petrolieră Ewing˝. Nu toate episoadele, însă.
De asemenea, a fost o vreme când televiziunea difuza serialul, tot american, Colombo.
Revoluția a oferit acces la producții occidentale care au rămas în memoria multor sibieni: Salvați de colopoțel, Sclava Isaura, Moștenirea familiei Guldenburg, mai târziu Star Treck, Twin Peaks, Dosarele X etc.
La Sibiu aveau să apară primele televiziuni prin cablu, Tom Tv și CRD, dar și primele în eter: RTS și Cinemar, urmate de altele, existente astăzi sau dispărute între timp.
