Finalizată în 1896, Sinagoga din Mediaș a fost martora și a devenit păstrătoarea zbuciumatei istorii a comunității evreiești care, în perioada interbelică, reprezenta circa 10% din totalul populației orașului de pe Târnava Mare. Populația evreiască a Mediașului a început să emigreze în anii 30, anticipând ororile războiului și ale regimurilor de extremă dreaptă. Cele mai multe plecări au avut, loc, însă, în anii comunismului, iar ultimele slujbe religioase au fost organizate în Sinagoga Mediașului la începutul anilor ´90. Astăzi comunitatea evreiască a orașului mai numără doar două persoane… 
Dispariției oamenilor i-ar fi urmat în mod evident dispariția locului lor de întâlnire. Asta dacă nu exista un grup de tineri deosebiți și Asociația „Fanny Baumel”. Au concesionat clădirea și Casa Rabinului ( denumită ulterior „Casa de lângă Sinagogă” ) de la Federația Comunităților Evreiești din România, cu gândul de a o aduce la gloria sa de demult.
Asociația „Fanny Baumel” a fost înființată în 2020 și este denumită după fiica primului rabin din Mediaș. Președintele său este Horațiu Oltean, inginer și pasionat de istorie, deținător al unuia dintre puținele ateliere de sticlărie rămase în Ardeal. „Eu m-am relocat în Mediaș în 2016, după ce am locuit în Târgu Mureș și Sibiu unde se mai organizau evenimente… În Casa de lângă Sinagogă organizăm concerte, seri de film în curte și activități cu copiii˝- explică Horațiu. Inițial de casă și de Sinagogă se ocupa Alexandra Toma, prin Asociația Hosman Durabil. Horațiu facea voluntariat , iar la un moment dat i s-a propus să facă parte din echipă. A preluat Sinagoga și Casa de lângă împreună cu o colegă, Adela Boeșan.
Ceea ce se întamplă astăzi la Casa de lângă Sinagogă este emoționant în primul rând prin ambiția tinerilor de a readuce la viață spațiul. În al doilea rând prin valoarea sufletească a evenimentelor. Una dintre expoziții, spre exemplu, prezintă paginile unui jurnal scris de o persoană anonimă de etnie evreiască, trăitoare a celor mai grele momente din istoria acestei comunități, Al Doilea Război Mondial. Paginile, însoțite de imagini, dezvăluie Mediașul din timpul războiului și îi ajută pe privitori să înțeleaga persecuțiile regimurilor trecute și suferințele pricinuite de armata germană staționată în oraș. În Casa de lângă Sinagogă este gazduită și expoziția „Oameni, Obiecte, Locuri” , o serie de interviuri dedicată Mediașului și celor care au venit sau au plecat de aici. Iulia Batioha, bunăoară, este o ucraineancă îndrăgostită de România și Moldova grație unui CD al trupei Zdop și Zdup, dar care nu înțelegea nimic, la inceput, din limba noastră. „Pe lângă aceste expoziții avem în fiecare an evenimente recurente: Noaptea Muzeelor în mai, Noaptea Albă a Galeriilor în octombrie, seri de film pentru care primim un feedback foarte bun din partea comunității… Anul trecut, în februarie, am avut un târg de semințe și am organizat împreună cu cei de la BIS, din Sibiu, piese de teatru și concerte în curtea casei. Firește, legat de comunitatea evreiască, organizăm sărbătorile evreiești” spune, pasionat, Horațiu.
Scopul a tot ceea ce face Horațiu alături de colaboratorii săi este unul singur: resturarea lăcașului de cult. Asta l-a „ împins ˝ și la Maraton și a reușit, cu banii strânși acolo , dar și cu donațiile lăsate de vizitatori, să restaureze acoperișul clădirii în anul 2020. Dar, munca titanică abia acum începe: „În 2010 a fost făcut un studiu de către Mihai Eminescu Trust și se estima un milion de euro pentru reparații…. Prețurile au crescut de atunci… Am vorbit cu cei de la Ambulanța pentru Monumente să ne ajute cu o expertiză. Au văzut starea ei și au constatat că în antecameră este o șapă de beton care ține umezeală și ar trebui spartă sau măcar săpate două șanțuri lângă ziduri pentru a lăsa să pereții să respire, iar corpul de la balconul femeilor are o oarecare deplasare… Este o intervenție complicată…”- spune Horațiu.
Medieșenii nu se dau bătuți: strâng fonduri și continuă să se ocupe de salvarea patrimoniului cultural evreiesc. În interiorul Sinagogii au găsit sute de cărți scrise în limbile germană, ebraică și idiș, unele datând chiar din secolul al XIX-lea , iar Asociația „Fanny Baumel” se ocupă de prezervarea și chiar restaurarea celor care au putut fi salvate. Mai multe despre munca neobosită a tinerilor din Mediaș ,aici.
