Denumiri precum Bretter (promenada bretter – zona din fața Hotelului Continental Forum de astăzi) și Spinarea Câinelui (Centumvirilor) și străzi ca Lenin (actuala Andrei Șaguna), Kolarov (actuala Iorga) sau Moscovei (actuala Noica) apar și acum, deseori, în exprimarea sibienilor trecuți de prima tinerețe, alături de numele vechi ale unor întreprinderi, magazine sau restaurante. Toate necesită explicații pentru tinerii sibieni de astăzi.
Dar există și străzi care nu și-au schimbat numele de peste 100 sau chiar 150 de ani. Le-au pomenit în scrierile lor extraordinare autori precum Martin Hochmeister, Emil Sigerius sau, mult mai târziu, Ion Mariș, Aurelian Dobrotă, Alexandru Răuță, universitarii Mihai Rusu și Alin Croitoru, regretații Mihai Racovițan și Nani Dobra ori jurnaliști precum Dumitru Chiseliță și alții la fel de bine documentați.
Între străzile care și-au păstrat denumirea (sau înțelesul) timp de peste 100, 150 de ani sau mai mult sunt Faurului (încă din 1751 – Schmiedgasse, apoi 1921- Faurilor, iar din 1934 -Faurului), Felinarului (din 1837 – Laterngasse, iar din 1931 – Felinarului), Nouă (încă de la 1481 – Newgass, 1587 – Noygassen, 1776- Platea Nova, 1829- Neugasse, 1921- Strada Nouă), Pielarilor (1776 – Platea Coriororum, 1829 – Lederergasse , 1921- Strada Pielarilor), Piața Schiller (de la 1909- una dintre denumirile germane care a rezistat și perioadei comuniste), Calea Poplacii (încă de la 1875 – Poplakerstrasse), Băii (din 1874 – Badgasse), Aleea Filosofilor (din 1914 – Philosophengang) , Plopilor (1486 – Scheyffbaum, 1771- Auf dem Schiff Baum Gassel, 1829- Schiffbäumel, 1921- Strada Plopilor), Pescarilor (din 1874 – Fischergasse ), Târgului (din 1872 – Marktgasse, după ce, înainte, s-a numit fie Străduța de sus a târgului, fie Strada mare a târgului) sau Valea Mare (în 1829 – Grosse Bachgasse, apoi Strada Pârâului, apoi din 1921 – Strada Valea Mare).
Există și străzi care au suferit mici … ˝ variațiuni ˝. Spre exemplu, strada Lânii de astăzi s-a numit și Lânarilor, iar Calea Gușteriței s-a numit și Drumul Gușteriței.
Scrierile autorilor menționați mai sus s-au completat unele pe altele, oferind astăzi informații cu reală valoare istorică. Probabil cea mai recentă, însă, este lucrarea profesorului Mihai Rusu, de la Facultatea de Științe Socio-Umane a Universității Lucian Blaga din Sibiu : ˝ LOCURI ALE MEMORIEI – Politicile simbolice ale spațiului public într-un oraș memorial ˝ , apărută la Editura ULBS ca urmare a proiectului de cercetare „Politicile (re)denumirilor stradale: geografii simbolice și spații identitare în România postsocialistă”. Este un volum de 460 de pagini cu informații cărora autorul și colaboratorii săi le-au acordat timp și seriozitate.
PRIMUL ROMÂN CU NUME DE STRADĂ
Fondat de colonistii germani, Sibiul a avut până târziu denumiri de străzi în consecință. Profesorul Rusu afrmă că , la data de 7 octombrie 1909, la propunerea Consistoriului mitropolitan al Bisericii Ortodoxe Române, Consiliul Comunal al oraș̦ului Sibiu a decis ca strada Mühlgasse (Str. Morii/ Șaguna de astăzi) să fie redenumită Schagunagasse (Str. Șaguna) .
˝ Totuși, în ciuda numărului crescând al românilor – care în 1910 reprezentau peste un sfert din populația urbei (26.3% români, comparativ cu 50.3% sași și 21.7% maghiari) – această denumire avea să rămână un precedent nerepetat. Până la sfârșitul Primului Război Mondial și la reconfigurarea ordinii geo-politice care i-a urmat, str. Șaguna va rămâne o insulă de românitate într-un arhipelag toponimic săsesc. După 1918 și formarea României Mari, orașul și nomenclatorul urban au fost supuse unui proces de românizare ˝- scrie profesorul Mihai Rusu în cartea sa.
STRĂZILE ȘI COMUNISMUL
Sibienii își aduc aminte și mai folosesc chiar denumiri de străzi precum Kolarov sau Moscovei. Ei bine, profesorul Rusu explică schimbarea acestora: ˝ În Sibiu, după prăbușirea regimului comunist, 54 străzi au fost redenumite dintr-un total disponibil la nivelul anului 1989 de 528 de străzi (…) Cele mai multe dintre aceste redenumiri – 41 la număr – au fost făcute la nici un an de la schimbarea de regim (…) Cu puține excepții, aceste redenumiri au vizat epurarea spațiului public de relicvele toponomastice ale comunismului. Decizia prevedea schimbarea denumirilor arterelor cu conținut explicit ideologic ˝.
Așa au dispărut nume de străzi precum Gh.Gheorghiu Dej ( astăzi bdul Vasile Milea), Lenin (astăzi A. Șaguna), 23 August (astăzi Corneliu Coposu) 11 Iunie (astăzi Lungă), Karl Marx (Ocnei de astăzi), sau de piețe precum Republicii (astăzi Piața Mare), 6 Martie (astăzi Piața Mică) și Griviței (astăzi Piața Huet).
Dar mai există ˝ fantome ˝. Bunăoară, și-au păstrat denumirile străzi care, deși au fost botezate în spiritul vremurilor, ideologic , nu le aparțin neapărat și exclusiv: Nicovalei, Macaralei, Mașiniștilor etc. Lor li se adaugă nume proprii care aveau un anume tip de însemnătate în perioada comunistă, dar care rămân, totuși, mari orașe, precum Odessa sau Kiev.
STRĂZILE IMPORTANTE ȘI CURIOZITĂȚILE
Cea mai cunoscută stradă a Sibiului, N.Bălcescu, s-a numit la inceputuri strada Cisnădiei (Heltau = Cisnădie ; 1492- Platea Heltensis, 1829 – Heltauergasse). Apoi s-a chemat Franz Iosef (din 1917), Regina Maria (din 1919) și I.V.Stalin (din 1948 până în 1962 când a devenit Bălcescu).
Bdul Corneliu Coposu a rămas în memoria multor sibieni drept Spitalelor fiindcă în două rânduri a purtat această denumire, din 1948 până în 1962 , respectiv din 1991 până în 1996.
Curios, poate, este și că puțini sibieni se referă la Piața Gării după numele actual și oficial, adică Piața 1 Decembrie 1918 (denumire atribuită încă din 1991). Majoriatea prefera denumirea care datează dinainte de 1900: Piața Gării (Bahnhofplatz).
Scrierile referitoare la denumirile de străzi ale Sibiului dezvăluie și alte curiozități. Spre exemplu, în perioada în care strada N.Bălcescu nu se numea Bălcescu, o alta purta acest nume: strada Honterus de azi (Bălcescu din 1934 până în 1948). La fel, strada Dealului de astăzi a fost între 1962 și 1969 în Gușterița – actuala stradă a Mălinului.
Nu mulți sibieni își aduc aminte că în oraș au existat străzile San Francisco (din 1947 până în 1948 – strada Odesa de azi) sau strada Cristofor Columb (din 1948 până în 1965 – strada Nicovalei de astăzi).
Interesant și că strada Berzelor de astăzi (nume căpătat în 1948) s-a chemat înainte … Vulturilor (din 1934).