Legea 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung a fost publicată în Monitorul Oficial și a creat deja neliniște în câteva sectoare ale vieții publice. În administrația publică, dar și în domenii aflate în legătură cu ea precum educația sau sportul, prevederile legii schimbă considerabil lucrurile.
Bunăoară, edupedu.ro observă că legea inițiază transferul palatelor și cluburilor copiilor, dar și a direcțiilor județene pentru tineret și sport către consiliile județene. Cu tot cu patrimoniu și cu personal.
Apărută peste noapte într-o lege despre care se bănuia că va conține alte tipuri de măsuri, ideea transferurilor a dat fiori reci în teritoriu. Lipsa de consultare amplă pe marginea acestor subiecte lasă loc unor enorme semne de întrebare.
Pe de o parte, specialiștii atrag atenția asupra județelor aflate sub dominația unor personaje și grupuri a căror legătură cu intersul public este aproape inexistentă. Acolo există riscul ca patriomoniul transferat să ajungă în mâinile unei clientele favorizate.
Vede asta și Mihai Balaban, inițiatorul și susținătorul mișcării de sprijin Pro Palatul Copiilor Sibiu. El spune într-o postare pe facebook:
˝Trecerea lor (Palatelor Copiilor și a Cluburilor Sportive Școlare) la administrația locală o să însemne „închiderea treptată” a multor astfel de centre în zonele unde interesul pentru educație este și așa scăzut. Și apoi se vor termina prin tranzacții financiare de care vor profita anumiți „băieți deștepți”…
Trist este faptul că banii cu care a scăzut bugetul educației au reprezentat creștere de bugete în serviciile României, servicii care nu au fost capabile să vadă când prin Delta Dunării au trecut drone militare străine˝- scrie Mihai Balaban pe pagina sa de socializare.
Pe de altă parte, în județele sărace, chiar bine intenționate, susținerea – pe modelul școlilor- a cheltuielilor cu intreținerea spațiilor, amenajarea sau modernizarea o să fie imposibilă.
Palatele copiilor sunt clădiri foarte mari, la fel și cluburile din orașe care nu sunt reședințe de județ. Bazele sportive de asemenea și, la fel, și structurile de agrement (precum taberele de exemplu) aparținând direcțiilor județene pentru tineret și sport.
Chiar dacă cheltuielile de personal (deși aici se nasc alte multe probleme) se vor asigura, cheltuielile de investiții cu patrimoniul au să fie peste puterire multor autorități.
Desigur, mulți vor spune că oricum statul nu s-a înghesuit să investească în afara Bucureștiului și că orice altă formă de administrare va fi mai bună.
La această oră, după efectul de perplexitate, Legea 296 i-a pus în așteptare pe conducătorii instituțiilor vizate care așteaptă apariția normelor și reglementările ulterioare.
Concret,reglementările ulterioare sunt, de fapt, cele care ar trebui să clarifice totul fiindcă Legea 296 spune: ˝Preluarea personalului încadrat pe posturi, a patrimoniului, activitățile și responsabilitățile transferate, fondurile necesare care urmează a fi alocate se vor face prin lege la propunerea Guvernului României și inițiativa ministerelor de linie care au în responsabilitate coordonarea serviciilor publice menționate…˝.
Așadar, actuala lege obligă la hotărâri de guvern ulterioare inițiate de ministere.
Și la Inspectoraul Școlar Județean, instituție în legătură directă cu funcționarea Palatului Copiilor, se așteaptă.
˝Este devreme pentru orice fel de discuții. Așteptăm să apară reglementări suplimentare˝- a comunicat inspectorul școlar general, profesorul Marius-Emilian Novac.
Palatul Copiilor are experiența implicării comunității locale în bunul său mers. Totuși, asta nu înseamnă că nu există îngrijorări. Directorul Daniel Vecsei explică preocuparea sa și a colegilor săi:
˝Cred că sunt trei paliere: patrimonoiul, cheltuielile și personalul. Iar dacă primele două se pot clarifica într-un fel sau altul, cadrele didactice merită o abordare mult mai aprofundată. Sunt colegi care și-au obținut gradele de-a lungul carierei – față de acest tip de situații trebuie serioziate maximă. Nu cred că ar putea deveni peste noapte funcționari publici, spre exemplu˝ – spune Daniel Vecsei.
De altfel, în trecut, descentralizarea palatelor și cluburilor a mai fost discutată, iar statutul cadrelor didactice a fost și atunci o tema specială. O variantă era păstrarea acestora la Ministerul Educației, indiferent de calea de descentralizare pe care o apuca instituția (la o primărie sau la Consiliul Județean).
Practic, transferul Palatului Copiilor înseamnă și transferul cluburilor elevilor din restul orașelor din județul Sibiu.
˝Așteptăm, deci, și noi ca toți colegii din România, detalii suplimenjtare˝- concluzionează Vecsei.
La Direcția Județeană de Tineret și Sport (DJTS) lucrurile sunt și mai complicate.
Ministerul Tineretului și Sportului a fost desființat, iar atribuțiile împărțite între Autoritatea Națională pentru Sport și Ministerul Tineretului, Familiei și Egalității de Șanse. Această reorganizare are încă, în teritoriu, lucruri neclarificate. Spre exemplu, ar trebui de mai bine de doi ani să existe Direcții ale Familiei (structuri județene ale noului minister), dar acestea nu s-au înființat. Așadar, trebuie fie să se constate situația reală și să se anuleze toate actele contrare situației reale, fie să se finalizeze realizarea structurilor Ministerului Familiei in teritoriu și apoi aplicată legea nouă.
Un veritabil specialist în reorganizări și descentralizări a devenit Nicoleta David, cea care conduce DJTS Sibiu de 11 ani.
˝Noi ne-am tot reorganizat… În realitate, până la aplicarea acestei legi, în ceea ce priveste instituția noastră trebuie clarificate multe alte aspecte˝- spune Nicoleta David.
Realitatea este că Statul Român nu a reușit să-și pună ordine in instituții nici atunci când depindea stric de el, fără să fie implicate si autorități locale. Iar reorganizarea fostului Minister al Tineretului și Sportului este un exemplu elocvent.
În legătură cu Legea 296/2023 președinta Consiliului Județean Sibiu, Daniela Cîmpean, admite că descentralizarea este un lucru bun DACĂ se face cum trebuie.
˝Cred că descentralizarea este, în esență, soluția pentru o mai bună administrare. Așteptăm normele ulterioare pentru a putea contura cu exactitate modul în care toate aceste transferuri se vor face.
Personal am convingerea că, dacă aceste preluări se vor face corect și complet, pot asigura un viitor mai bun acestor structuri și salariaților lor, dar și un grad mai mare de satisfacție beneficiarilor activităților lor˝- afirmă Daniela Cîmpean.