Actor, regizor, producător, doctor în teatru, coordonator și manager de proiecte culturale, Bogdan Sărătean este cunoscut majorității sibienilor. La fel este, pentru mulți dintre noi și trecutul său, atât doar că, deși se află la vârsta maturității, Bogdan nu se oprește din a căuta și din a construi experiențe, fapte, viitoare amintiri.
Bogdan Sărătean este născut și crescut la Sibiu. A fost un ˝lazărist˝cu părul lung, membru al unei trupe rock fără nume. Nu știa pe atunci că va face teatru.
„Nu mă număram printre elevii care știau destul de devreme ce voiau să facă în viață”. Așa că a plecat să studieze filozofia la Cluj-Napoca. Pentru el era minunat: tot ce trebuia să facă la facultate era să citească cât mai mult . Termină facultatea fără a susține lucrarea de licență și are câteva tentative de a studia actoria în Cluj, niciuna , însă, cu succes. Pleacă printr-un program de Work and Travel în SUA, mai precis în Princeton, New Jersey. Lucrează de toate și deși pedalează 12 km pe zi pentru a ajunge la muncă este fascinat de câștiguri: 100 de dolari într-o seară ca și chelner, în condițile în care, la vremea aceea, un profesor din România încasa cam tot pe atât.
„Am avut acolo recordul de bacșiș primit la o masă. Îmi exersam abilitățile actoricești cu clienții, iar unul dintre ei mi-a lasat 125% din nota de plată˝ -își amintește Bogdan.
Revine în țară, studiază la UNATC și termină actoria la clasa lui Florin Zamfirescu, un om care „mustea a teatru”. La București are și cea mai frumoasă întâlnire din viața lui, cu celebrul Adrian Pintea.
Se întoarce în Sibiu, predă între 2006 și 2009 la Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu”, la o clasă de teatru. Înfiinteaza Asociația BIS cunoscută astăzi ca BIS Teatru, iar în 2011 organizeaza prima ediție a Festivalului „25 de ore de teatru non-stop” pornită de la amintirile experiențelor din Timișoara, acolo unde urmărea trupe de teatru amator câte 24 de ore .
Teatrul BIS și Bogdan Sărătean sunt numele în jurul cărora au crescut proiecte independente de teatru despre care s-a scris și s-a vorbit mult. De la deja numitul „25 de ore de teatru non-stop˝ cu a sa inviorare din piața publică, „Teatrul din cartier” tocmai a reluat și proiectele „Mutat de la noi˝, „Scrisori pentru bunicii noștrii˝, la spectacolele „Lipicioșii˝, „Născut în 90˝ sau mai noul „Anaz și dragonul˝.
Deci , ce ar mai fi de spus?
Păi, de exemplu, că după prima vizită în Uganda, din 2018, în 2021 a revenit pentru „Călătoria de inițiere din Africa”, unde Bogdan a trăit și locuit alături de oamenii din satul Bibo, districtul Wakiso din Uganda. Acolo a construit cu ajutorul prietenilor săi o fântână, înțelegând cât înseamnă asta pentru cei de acolo. Apoi a descoperit o comunitate de 13-14 copii îngrijiți de Betty Nalule, „Mama Universală” a acestora. Și și-a făcut un scop din a-i trimite la școală fiindcă în Uganda orice pas în zona educației costă. A reușit să trimită cinci copii la școală fără a face un foundraising oficial, având doar câteva postări pe Facebook. „Este mai greu decât îmi imaginam să faci bine… Nu e suficient doar să faci rost de bani… Am mers regulat acolo, am reușit să-i vaccinam și să le facem cărți de identitate. Copiii erau foarte inteligenți și aveau o frumusețe înterioară aparte, dar era frustrant să văd că erau , de fapt, <invizibili>” – povestește Bogdan.
În realitate, pe Bogdan îl leaga de Uganda înca ceva. Sau, mai bine spus, înca cineva: partenera sa de viață, Shama Leah. S-au cunoscut în Myanmar, întâmplător , într-o intersecție: „Eu eram turist iar partenera mea se afla acolo cu fundația One Love care se ocupă de copii abandonați. Pur și simplu a fost o întâlnire astrală la care cred că ne-a chemat fiica noastră Sonia Leia”- spune Bogdan 
În România, în Sibiu mai exact, viitorul proiectelor BIS stau sub semnul incertitudinii. Fără un spațiu indoor pentru activități, Bogdan pare să nu mai poată (vrea?) duce înainte frumoasa nebunie a companiei independente.
„Ori vom avea o sală a noastră, personală, ori vom mai exista doar ca o amintire frumoasă. Grădina (Grădina BIS de pe str. Ștefan cel Mare -nr.56) nu e sustenabilă și vine la pachet și cu prea multă muncă fizică” -afirmă Bogdan Sărătean.
Raze de lumină par a se vedea de mai departe, însă. Anul acesta Teatrul BIS face parte din programul Capitală Europeană a Culturii Timișoara 2023 cu un proiect implementat de Asociația InteraktArts. Tot acolo va fi implementat și proiectul „Scrisori pentru bunicii noștrii”, în parteneriat cu Direcția de Asistență Socială Timișoara. Și tot în Timișoara va avea loc și a 13-a ediție a Festivalului „25 de ore de teatru non-stop” , între 30 septembrie și 1 octombrie.