CENACLUL FLACĂRA LA SIBIU. PĂUNESCU: ˝…PARCĂ SÎNT NĂSCUT ÎN MĂRGINIME/ ATÎTA O VISEZ ŞI O IUBESC˝

Sibienii de peste 50 de ani sunt posesorii amintirilor prezenței Cenaclului Flacăra la Sibiu. Ei au avut ocazia să trăiască emoțiile acelor întâlniri, printre  puținele bucurii ale Epocii de Aur, în spații întotdeauna neîncăpătoare. Indiferent că s-au organizat la Teatrul  de Vară (terenul pe care s-a construit între timp sediul Teatrului de Balet), în Sala Armatei (de pe strada Ștefan cel Mare- actuala sală de sport a Academiei Forțelor Terestre),  la Casa de Cultură a Sindicatelor, pe Stadionul Voința  sau pe Municipal, la cenaclurile de la Sibiu au fost mii de oameni. Comunitatea făcea, astfel, parte din lumea ˝tineretului revoluționar˝, în fapt din lumea normală a tinerilor care vor să trăiască și să simtă libertatea sau măcar frânturi din ea.

 

Fenomenul Cenaclul Flacăra s-a manifestat între 1973 și 1985 și a reprezentat ceva greu de explicat generațiilor de astăzi. Mii de oameni, ba chiar zeci de mii în unele situații, umpleau locațiile și generau ceea ce Revista Flacăra numea ˝întâmplări cu muzică și poezie˝. Se cânta live, se recitau versuri ale marilor poeți, ale debutanților sau făcute ad-hoc de liderul cenaclului, poetul Adrian Păunescu. În mod obișnuit, pe scena Cenaclului Flacăra urcau Mircea Vintilă, Doru Stănculescu, Dan Andrei Aldea, Adrian Ivanițchi, Dan Chebac, Valeriu Sterian, Evandro Rosetti, Florian Pittiș, Anda Călugăreanu, Zoia Alecu, Tatiana Stepa, Vasile Șeicaru, Marcela Saftiuc, Alexandru Zărnescu și Ștefan Hrușcă, lor, însă, li se adăugau, în funcție de an și de localitatea în care ajungea cenaclul, formații  precum IRIS sau, aproape de sufletul sibienilor, RIFF.

Popularitatea Cenaclului Flacăra era uluitoare atunci și pare neverosimilă astăzi, privind în urmă. Era un fel de Woodstock românesc.

De altfel, un incident aflat în legătură tocmai cu popularitatea  i-a adus și sfârșitul, în 1985, atunci când câțiva  tineri (5 sau, conform altor surse, 6) au murit striviți. A fost un incident despre care unii susțin că a avut drept cauză o vijelie car a întrerupt curentul, a lăsat stadionul în beznă și a condus la panică, iar alții că a fost generat de forțe ale fostei Securități (deranjată de nivelul la care a ajuns Adrian Păunescu). Indiferent de cauză, tinerii au murit, iar Cenaclul Flacăra a fost interzis odată cu muzica folk.

AU IEȘIT SĂ CÂNTE PENTRU CEI RĂMAȘI ÎN AFARA SĂLII

La Sibiu, Cenaclul Flacăra a fost de multe ori, în ani diferiți. Ba chiar au fost situații în care a revenit, la chemarea publicului, de mai multe ori în același an. Loc de desfășurare au fost, în funcție de anotimp, sălile orașului, stadioanele, dar nu numai. Cenaclul Flacăra a evoluat inclusiv la Curmătură, în aer liber, la începutul toamnei anului 1982, sau la Șanta.  În plus, spectacole au fost organizate la Mediaș, Agnita, Cisnădie, Dumbrăveni, Copșa Mică, Săliște sau  la Mârșa.

Descrise de presa locală de partid, evenimentele erau ˝uniri de spirit ofensiv, revoluționar, de cultură socialistă <în marș>˝, dar în Flacăra, revista lui Adrian Păunescu, întâlnirile cu sibienii sunt prezentate în detalii mai … digerabile. În special cele de după anii ´80.

De altfel, momentul turneului din 1982 este unul aparte.

Cenaclul Flacăra revine la Sibiu după aproximativ cinci ani de absență și produce o adevărată isterie. Sunt programate trei întâlniri, pe 2, 3 și 4 iulie, iar prima începe la ora 20 și se termină târziu în noapte.

˝La ora 1,30 sala cîntă cu Vasile Şeicaru „Imposibila nuntă“. Se reiau versurile cîntecului „Ordinea de zi“ — „Viaţa noastră unde e / Viaţa noastră ce-aţi făcut cu ea ?“ – scrie în Revista Flacăra din 9 iulie 1982.

A doua zi, pe 3 iulie, cenaclul ajunge să se producă atât în interior cât și în exterior fiindcă foarte mulți sibieni rămăseseră pe dinafara sălii.

< La un moment dat conducătorul cenaclului a „dispărut“ pur şi simplu  cu o parte din membri. Aflînd că afară erau sute de oameni care nu au bilet, poetul Adrian Păunescu și cîtiva dintre colegi au susţinut o înțîmplare de muzică și poezie în fața celor de afară. Întîmplarea de la Sibiu a continuat cu și mai multă ardoare. S-a cîntat în sîrbeşte, greceşte, ruseşte, englezeşte,  în ebraică, s-a adus un omagiu politicii preşedintelui ţării, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, cîntîndu-se „O şansă păcii“ , s-a cîntat „Trăiască România“> – scrie în Flacăra, descriindu-se evenimentul din 3 iulie.

 

PUBLIC ˝DE O CUMINȚENIE JENANTĂ˝ ȘI SPECTACOL DE 5 ORE

În august, însă, în același an, Cenaclul Flacăra revine la Sibiu cu un spectacol la Teatrul de Vară. A durat nu mai puțin de cinci ore!

Este spectacolul în care a recitat și actorul Constantin Chiriac, actualul director al Naționalului sibian și președinte al FITS.

Artiștii cenaclului veneau de la București, iar la Pitești au făcut pană, astfel că Adrian Paunescu, Vasile Șeicaru și Ștefan Hrușcă se îmbarcă separat pentru a ajunge la timp.

Cenaclul Flacăra se reunește în formulă completă la puțin timp după începerea reprezentației, însă  nu e suficient pentru ca publicul să se dezmorțească. În cronica din Revista Flacăra s-a vorbit despre un public  ˝de o cumințenie jenantă˝.

Evoluează Arpad Domokos, apoi cei de la ˝Poesis˝ și IRIS. Se întunecă afară, iar atmosfera se schimbă. Se recită și cânta Nicu Alifanits, Vasile Șeicaru și George Nicolescu, toți celebri atunci, celebri și astăzi.

 

LA MÂRȘA OPRESC SPECTACOLUL DIN SALĂ  ȘI  SE MUTĂ PE STADION

Zilele următoare Cenaclul Flacăra ajunge la Șanta, apoi la Agnita și Mârșa. Se înregistrează mii de participanți. La Șanta au urcat 1000 de sibieni ca să-i vădă, la Agnita, pe terenul de sport au fost 3000 de oameni, iar la Mârșa s-au organizat două spectacole, unul de o ora și un sfert – în sală, iar celălalt de  trei ore, pe stadion, în prezența a 4000 de oameni.

De fapt, la Mârșa, a fost același spectacol, început în interior, într-o sală de sport în care cu greu s-a mai putut respira din cauza aglomerației și continuat afară.

<Primim cu bucurie vestea adusă de organizatori că propunerea conducătorului cenaclului de a continua afară poate fi satisfăcută, că totul este deci pregătit pentru a ne putea muta pe stadion. Constantin Ionescu, sunetistul nostru, şi Cristian Nemuc (pompierul), ajutorul său, echipa tehnică ajutată de tot restul cenaclului, repun totul în stare de funcţiune în mai puţin de o oră> – scrie în relatarea de la fața locului a Revistei Flacăra.

Aceeași publicație,  în paginile sale  face două mențiuni cu valoare istorică: ce a debutului la Agnita a Grupului Mediensis, din Mediaș și cea a debutului lui Ioan Gyuri Pascu.

Urmează alte localități ale județului Sibiu într-un turneu care a durat nu mai puțin de 11 zile.

PUBLICUL CÂNTĂ SUB GEAMURILE DE LA  ˝BULEVARD˝

Prezența Cenaclului Flacăra la Sibiu, în 1982 a fost, fără doar și poate, un moment memorabil. De altfel, o istorie care dovedește dimensiunea  succesului a fost publicată în revista cu același nume. Practic, fanii cenaclului înconjuraseră Hotelul Bulevard și cântau sub geamurile membrilor cazați acolo.

˝ Plecarea din Sibiu a fost stabilită pentru ora 13. Dar lucrurile n-au stat aşa. Membrii Cenaclului Flacăra, cazaţi la hotelul Bulevard, au fost sculaţi cu noaptea-n cap cum se spune de propriile lor cîntece. Desigur, mulţi dintre ei au crezut că visează. De fapt ce se întimplase ? Hotelul fusese înconjurat de sute de tineri care veniseră să-şi ia rămas bun de la oaspeţii care, prin arta lor, timp de cîteva zile, au făcut din judeţul Sibiu o capitală a muzicii şi a poeziei. Totul era un adevărat spectacol, dat de data aceasta de către public˝- scrie Revista Flacăra de atunci. Artiștii au ieșit din camere și au invitat publicul în Parcul ASTRA, fiindcă se blocase circulația…

Organul de presă al PCR Sibiu titrează  la început de septembrie 1982  concluzia  triumfului întregului turneu al cenaclului la Sibiu:

˝ Cenaclul Flacăra al Tineretului Revoluţionar, organizat de C.C. al U.T.C. și Revista Flacăra, condus de poetuI Adrian Păunescu, și-a încheiat ieri suita de spectacole  cu care a încîntat zeci de mii de  spectatori din judeţul nostru. Reamintim cititorilor noştri itinerarul sentimental parcurs în aplauze şi aprecieri unanime de talentaţii membrii ai cenaclului: Sibiu, Sălişte, Agnita Mîrşa, Mediaş, Copşa Mică, Răşinari. În numele tuturor celor care i-au așteptat, au venit și i-au văzut, un singur cuvînt-omagiu: MULȚUMIM!˝.

 

POEZIE PENTRU SIBIU

Profesionist nu doar al poeziei, ci și al marketingului, Adrian Păunescu lasă Sibiului, după acel moment,  următoarele versuri:

DE DRAG DE SIBIU

Tu eşti de toate, limpede cetate

Eşti ca un ax, la un stejar burghiu

În miezul unei ţări înrourate

Frumosul nostru liniştit Sibiu.

 

Mereu sensibil, ca o fostă rană

Iluminat de-un soare ireal

Tu eşti mitropolia transilvană

Şi calendaru´-ntregului Ardeal.

 

În tine, loc pentru noi toţi rămîne

Aşa cum, la restrişte, ai şi fost

Tranşee a retragerii române

Şi răstignirii noastre-adăpost.

 

Ca într-o resorbire de destine

Ardealul nostru, tot, a prins curaj

Cînd Clujul însuşi a-ncăput în tine

Şi Cîmpul Libertăţii de la Blaj.

 

Tranşeea ta, sfinţită de Şaguna

Cuprinde-n ea tot neamul nostru viu

Eşti casă neamului pe totdeauna

Bărnuţiu ne mai strigă din Sibiu.

 

Din Mărginimea ta îţi vine rangul

Ciobanii tăi înfruntă timpul crud

Şi-n noapte paşii calului lui Iancu

Trecînd, din nou, spre Ţebea se aud.

 

Tu eşti de toate şi le ai pe toate

Oraş istoric şi remediu blînd

Şi-n truditorii tăi întruna bate

O inimă de patriot de rînd.

 

Şi dacă soarta m-ar mai vrea o dată

Dar numai pentru-o noapte şi o zi

Eu — jumătatea cea mai tulburată

În ține aş dori s-o pot trăi.

 

În tine mai durabilă mi-e clipă

Şi sunt şi eu înscris în templul tău

Doi Păuneşti, Maria şi Antipa

Au vatra lor în strada Mirăslău.

 

Din mine nimeni n-o să mai reprime

Un simţămint ce mi-a ajuns firesc

Că parcă sînt născut în Mărginime

Atîta o visez şi o iubesc.

 

Şi cînd îţi văd ciobanii, pe şosele

Muncind din greu, călătorind mereu

Eu îi salut cu vorba gurii mele

De parcă sînt de-ai mei, din satul meu.

 

Și simt din nou că sînt momente-n care

Eternitatea-ncape-n omul viu

Precum încape cerul, tot, în mare

Ardealu-ntreg încape în Sibiu.

ADRIAN PĂUNESCU, septembrie, 1982 

Cenaclul Flacăra revine în județul Sibiu în iunie 1983 (Mediaș, Dumbrăveni, Sibiu)  apoi in  martie  1984. Din nou record de spectatori: peste 10.000 la Sibiu, peste 9000 la Mediaș. Urcă pe scenă copii sibieni care au, probabil, astăzi, la rândul lor copii și care își vor aduce aminte.

Debutează, deci, la Sibiu, grupul folk SPERANŢA : Mihaela Ţapu, Cristina Benţa, Liliana Pâţan, Nicoleta Mărgineanu — 13 ani, clasa a Vll-a C, Şcoala generală nr. 6 din Sibiu, şi Cătălin Iordănescu — 14 ani, clasa a VIII-a A la aceeaşi şcoală, apoi Laura Lodromăneanu — 16 ani, clasa a X-a B, Liceul „Octavian Goga“, grupul AUTOSTOP de la Liceul industrial nr.2 C.F.R. Sibiu , Eugen Pampu — 15 ani, Andrei Szakacs — 15 ani, Sorin Verzea, Tică Lăcătuş şi Nicu Dolan — 17 ani, gemenele Cornelia şi Elena  Blaga din Miercurea Sibiului, de 10 ani, eleve în clasa a IV-a (învăţătoare  Felicia Nistor), Ana Negrea — 14 ani, clasa a VIII-a, Şcoala generală Şelimbăr, Irina Imecs — 15 ani, Marcela Вогbel— 15 ani şi Stela Bica-Ilea din Braşov , Grupul CANTON din Sibiu : Marcel Sabău 20 de ani, Marian Şuster — 19 ani, Ioan Saschizan — 19 ani, Dan Sîrbu — 20 de ani.

SFÂRȘITUL

 În perioada 1973-1985 Cenaclul Flacăra a organizat 1615 manifestări cu un număr total de spectatori de peste 6 milioane. Potrivit postmodernism.ro, cel mai lung spectacol al Cenaclului Flacăra a fost la Galați, în 1983. Evenimentul a început la ora 18.00 și s-a încheiat la ora 7 dimineața.

Pe lângă cei care s-au lansat în domeniul muzical sau care au cântat la cenaclu, pe scenele evenimentelor au urcat în calitate de invitați nume precum Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Amza Pellea, Radu Beligan, Florin Piersic, Ştefan Iordache, Horaţiu Mălăele, Florin Zamfirescu, Leopoldina Bălănuţă, Virgil Ogăşanu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Valeria Seciu, Irina Petrescu, Ion Besoiu, Octavian Cotescu, Mitică Popescu, Ilinca Tomoroveanu, Rodica Mandache, Mircea Diaconu, Gelu Colceag, Ion Marinescu, George Mihăiţă,  sportivii Ilie Năstase, Nadia Comăneci, Nicolae Dobrin, Mircea Lucescu, Ilie Balaci sau Ion Ţiriac.

Adrian Păunescu a rămas unul dintre cei mai prolifici autori români ai perioadei comuniste. După Revoluția din 1989 a intrat în politică. S-a stins din viață în anul 2010, la 67 de ani.

Fiul său, muzicianul și scriitorul Andrei Păunescu, continuă proiectul Cenaclul Flacăra.