Marcel Părău, păstrător al istoriei: Cojoacele Unirii

Într-o lume modernă dominată de tehnologie și tot mai îndepărtată de trecut, de simplitatea satului și de tot ceea ce înseamnă această, un colecționar din Agnita își dedică viața conservării și studierii moștenirii culturale a strămoșilor săi. În fiecare colț al casei sale se află câte o fărâmă din istoria  tradițiilor românești, iar toate împreună  formeaza un adevărat „muzeu”.

Marcel Părău, acest harnic căutător, păstrător și promotor al tradițiilor este cunoscut publicului larg pentru cariera sa de interpret. A fost (și este) prezent pe scenele a sute de evenimente, însă peste tot l-a urmat pasiunea pentru obiectele și obiceiurile trecutului în care investește deja de peste 40 de ani. În colecția sa se află aproximativ 2000 de obiecte unice, de la vase de pe vremea lui Frantz Joseph, costume populare vechi de peste 100 de ani, ștergare, unelte, icoane și până la o ladă de zestre din 1867 cu pictura originală sau un cuier din 1938. Originea tuturor acestora este Valea Hârtibaciului, zona cea mai dragă lui Marcel Părău.

Două cojoace, unul bărbătesc și unul de damă, se disting, însă, în colecție prin valoarea lor istorică deosebită. Din generație în generație s-a transmis informația conform căreia au fost purtate la Marea Unire. Cojocul bărbătesc a fost purtat de către chiaburii din neamul „Țichindelean”, originari din Alțâna, realizat fiind  în 1901. Tinerii numiți să plece cu delegația din Alțâna spre Alba Iulia în 1918  au purtat cojoacele.

„Nu oricine era numit să plece în delegație, iar după felul în care sunt realizate cojoacele se poate deduce că proprietarii acestora erau persoane înstărite” -spune Marcel Părău care a intrat în posesia cojocului bărbătesc acum peste 25 de ani. Bunicul proprietarului de atrunci al cojocului îl purtase la Marea Unire.

Dintr-un testament descoperit de Marcel Părău în Săsăuș aflăm valoarea pe care o aveau pentru țăranul român costumele populare: „Catrințele care le las la fata cea mare sunt valoarea a două perechi de boi,  că au fost lucrate cu fir de aur și argint adus din America” reproduce Marcel Părău din document.

Marcel Părău rămâne nu doar un colecționar special, ci și un mare iubitor de folclor. Anii petrecuți alături de Ansamblului Folcloric „Cindrelul – Junii Sibiului˝, peste 20 la număr, au fost dedicați cântecului popular de pe Valea Hârtibaciului. Acestor locuri i-a rămas fidel și tot lor le dedică și anii care vor veni. Marcel Părău speră să lanseze o carte cuprinzând cântece care aparțin văii, nemodificate, păstrate în format original, așa cum le-a cules de la bătrânii din sate sau din scrieri.