Sunt vreo 20 de ani de când port, norocos, dialoguri cu Constantin Chiriac. Am apucat, deci, beneficiind și de privilegiile acestui ˝ghid˝unic, nu doar să văd cum Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu crește, ci și cum această creștere este recunoscută și cum oameni care într-un univers fără FITS nu ar fi călcat vreodată în Sibiu, vin aici.
Știu că pentru mulți, inclusiv pentru mine, multe dintre numele pe care le vehiculează Constantin Chiriac în poveștile sale sunt necunoscute. Dar internetul confirmă atât performanțele deținătorilor lor și statutul fiecăruia, cât și legăturile cu festivalul. Google-ul este instrumentul la îndemâna oricărui sceptic și sursă a numeroase revelații pentru cine face un minim efort.
Simplu, ˝la un clic distanță˝cum s-ar spune, se află informații despre relația clădită de Constantin Chiriac între Sibiu și Tokyo, despre recunoașterea acesteia de către însuși Împăratul Japoniei, despre nivelul FITS în lumea culturală europeană și mondială, despre titlurile pe care președintele FITS le are în universități din întreaga lume, despre respectul de care se bucură acest sibian în rândul marilor nume ale teatrului, despre instituțiile pe care Constantin Chiriac le-a făurit în legătură directă cu FITS, dar nu neapărat dependente de acesta.
Constantin Chiriac este un constructor remarcabil despre care deși ar putea părea că s-a spus mult sau tot, în realitate s-a spus mai nimic.
Dialogul de astăzi, printre altele, mi-a dat ocazia să reîntâlnesc în Constantin Chiriac devotamentul și dragostea pe care le poartă prietenilor săi adevărați. Care, ca și el, nu sunt oricine.
Văzusem sentimentele astea, cândva, demult, când mi-a vorbit despre Virgil Flonda, ˝un artist născut, nu făcut˝- îmi spunea Constantin Chiriac.
Am evocat azi dispariția în ianuarie a lui George Banu, academician și profesor universitar la Sorbona, un apropiat al Sibiului și colaborator al Teatrului Național și al FITS. Constantin Chiriac mi-a spus că telefonul lui George Banu este încă activ și că el continuă să îi trimită gânduri…
Felul în care construiește Constantin Chiriac este unic, indiferent că înalță instituții, evenimente sau prietenii: o face dăruind și dăruindu-se.