Trei laboratoare de cercetare, un birou pentru evaluarea pacienţilor şi o sală de studiu sunt spațiile de la Spitalul Clinic de Psihiatrie ”Dr.Gheoghe Preda” din Sibiu în care o mâna de oameni cercetează cum noile tehnologii contribuie la îmbunătățirea tratamentelor, cum cresc precizia în detectarea tulburărilor de sănătate mintală, reduc medicamentația clasică sau modifică paradigma rezistenței terapeutice în cazul anumitor patologii, cum, practic, toate acestea îmbunătățesc starea pacienților. Depresia, schizofrenia, anxietatea, ADHD, stresul sau autismul, atât la persoanele adulte cât și la copii și aplicarea noilor metode fac obiectul cercetării de la Sibiu.
Vin pentru asta, fiind incluși în programul de cerectare în urma unor complexe (ba chiar complicate pentru nespecialiști) proceduri medicale și birocratice, pacienți din toate zonele țării. Denumirea oficială a structurii este Colectivul de Cercetare Ştiinţifică în Neurostiinţe.
”Progresele sunt evidente ” îmi explică dr. Claudia Anghel și continuă, relatând necesitatea evaluări paciențiilor eligibili înaintea aplicării terapiei electroconvulsivantă (TEC) în cadrul cercetării . ”Check and double check” pare să fie principiul folosit pentru a exclude riscurile acestei proceduri.
Terapia este destinată celor diagnosticați cu forme severe de depresie, schizofrenie etc, rezistente la tratamentul medicamentos. Astăzi, pentru a proteja pacientul pe întreg parcursul aplicării terapiei electroconvulsivante, acesta este sedat după o procedură realizată de către personal de specialitate (din cadrul echipei TEC fac parte un medic anestezist și 2 asistente medicale).
Aparatul utilizat în aplicarea acestei terapii individualizează parametrii folosiți pentru fiecare pacient în timpul desfăsurării procedurii, evaluând efectul terapeutic. În România se mai aplică terapia electroconvulsuvantă doar la Spitalul “Prof. Alexandru Obregia” din Capitală. La Sibiu întreg spațiul folosit in TEC este gândit după modelul portughez, acolo unde dr. Anghel a obținut formarea sub îndrumarea vicepreședintelui Societății de Terapie Electroconvulsivantă din Portugalia, prof.Jorge Mota. Există 3 încăperi, una pre –terapie, una pentru procedura efectivă si una post- terapie, structură realizată pentru a se monitoriza corespunzător pacientul si a se respecta demnitatea acestuia.
Mă însoțește prin Spitalul de Psihiatrie asistentul Alexandru Henzel. Participă la eforturile colectivului de cercetare împreună cu asistenta Dana Dicu. Nu își asunde entuziasmul. Îmi spune că voi vedea ceva deosebit. Și nu greșește.
Minute mai târziu mi se descrie cercetarea derulata privind eficienta unui sistem de antrenament cerebral, o tehnică non-invazivă validată de FDA, agenția federală din cadrul Departamentului de Sănătate american și care se numește neurofeedback . Ajută la tratarea depresiei, anxietății sau în ameliorarea unor simptome în cazuri de ADHD și autism.
Lect.univ.dr Gabriela Marcu este cercetător științific și îmi explică pașii de până la tratament fiindcă acesta poate fi aplicat și persoanelor sănătoase pentru creșterea capacității cognitive. ”Este nevoie de evaluări și recomandări din partea medicilor psihiatri sau neurolog si de aplicarea unei proceduri de evaluare numită electroencefalografie cantitativă (QEEG), care permite individualizarea interventiilor terapeutice” , spune specialistul Gabriela Marcu. Procedura presupune competente specifice si nu mai este aplicata stiintific in alt loc din tara noastră. Ajută și la descoperirea anumitor indicatori pentru diverse tulburari mentale.
Ca și colegele sale , Gabriela Marcu are experiența formării în Germania, USA și Danemarca, iar în cadrul colectivului de cercetare lucrează împreună cu psihologul Ana-Maria Radu. Sistemele pe care le folosesc seamănă , dacă permiteți simplificarea, cu niște jocuri pe calculator. Totul este nou și deși tehnica se foloseste in cabinete private, complexitatea si procedurile utilizate face diferit aparatul de la Sibiu.
Gabriela Marcu este , evident, pasionată de munca ei și cred că pusă in dialogurile cu pacienții pasiunea transmite un plus de incredere.
Un aparat unic în România este cel de stimulare magnetică repetitivă (rTMS). Dr. Silvia Rusu , medic specialist psihiatru, rememorează perioada specializării în utilizarea acestui echipament:
”A fost un curs internațional organizat on line, în perioada de pandemie. Noi nu aveam aparatul și ne uităm fascinați la colegii din străinătate care se perfectionau în munca efectivă cu echipamentul. Sincer, este o realizare extraordinară această achiziție pentru Sibiu”- spune dr. Rusu.
rTMS are capacitatea de a acționa strict acolo unde este nevoie în creier, fără alte efecte , iar medicii sunt impresionați de rezultatele obținute.
Ceea ce se întâmplă la Spitalul de Psihiatrie din Sibiu este unic în România și se datorează unui cumul de factori, primul fiind factorului uman.
Dr.Ciprian Băcilă, directorul medical al Spitalului (la rândul sau specializat în rTMS) este cel care se ambiționează nu doar să continue tradiția cercetării neuropsihiatrică începută la Sibiu acum mai bine de 100 de ani, ci să o ducă la un alt nivel. Rezultatele obținute în urma cercetării vor avea impact național în dezvoltarea psihiatriei.
Dr.Băcilă evită să detalieze parcursul birocratic de până la înființarea Colectivului de cercetare, zecile de acte către instituții naționale, telefoanele și dialogurile pe la București. Probabil se bucură că totul a trecut. Vorbește , însă, cu entuziasm despre ceea ce s-a făcut de atunci și împarte egal, cu modestie, meritul cu toți colegii, atât cu cei din conducerea Spitalului cât și cu cei din Consiliul Județean, instituția sub autoritatea căreia funcționează Psihiatria. De altfel, trebuie spus că investiția în echipamentele de cercetare depășește 1,2 milioane lei și că în Spitalul de Psihiatrie se fac și se vor face investiții de alte milioane bune de lei (10,7 milioane noul Ambulatoriul Adulți , 6,6 milioane Ambulatroiul pentru copii și Pavilionul central). Entuziasmul și pasiunea doctorului Băcilă par molipsitoare. Cei care intră în contact cu el, care îl ascultă, vor reproduce altora în același stil ceea ce se intîmplă la Psihiatrie sau vor pune umărul, vor sprijini marile proiecte de aici.
Ciprian Băcilă nu se ferește să dea nume precum al colegului său Florin Neag, al președintei Consiliului Județean, Daniela Cimpean și al administratorului public Adrian Bibu. ”Fără ei nu se făcea. E simplu”. Cu toții, împreună cu specialiștii , sunt frumoșii nebuni ai unui demers amplu și ambițios care poate alunga suferințe inimaginabile, deseori cu accente tragice.
Până astăzi , de anul trecut, peste 100 de pacienți incluși în programul de cercetare au beneficiat, gratuit, de tratamentele cu noile tehnologii. Efectele se văd și reprezintă o gură de oxigen pentru cei în suferință și pentru familiile lor.