Directorul general al Bibliotecii ASTRA , dr. Răzvan Pop, face în editorialul de ieri de pe sibienii.com o analiză a prezentului cultural și -la fel de important- o transcriere a propriei viziuni despre viitorul instituțiilor de carte în contextul digitalizării. Este, pe de o parte, o scriere cu valoare de semnal (fără a avea pretenția că este primul astfel de semnal) și, pe de altă parte, una care transmite sentimentul reconfortant al existenței, cel puțin la nivelul unui segment al societății noastre, a unor planuri de viitor, a unei gandiri pe un termen mai lung decât ”mâine”.
Răzvan Pop este , fără îndoială, în elementul său la Biblioteca ASTRA. Nivelul lui de pregătire, experiența culturală (această din urmă dublată -lucru important după pararea mea- și de experiența politică) și pasiunea sa pentru domeniu fac ca instituția pe care o conduce să țină ritmul timpurilor . Intrat cel mai recent pe lista reprezentanților de mari mărci culturale județene , după Ciprian Ștefan, Dumitru Budrala, Cristian Lupeș sau Silvia Macrea, Răzvan Pop este , fără dubiu, un câștig pentru administrația locală. De această dată pentru o administrație care îi permite să se manifeste.
Analiza lui Răzvan Pop surprinde aspecte triste și deloc discrete: procentul în creștere al analfabeților funcționali și informaționali din România, incapacitatea sistemului educațional de a oferi o cultură generală elevului mediu, lipsa actului cultural sau organizarea submediocră a acestuia în majoritatea localităților, problema vieții culturale în mediile urban mic și rural, lipsa marii infrastructuri culturale și , în fine, procentul de peste 50% dintre cetățenii României care refuză actul cultural în orice formă a sa. Toate acestea, spuse de un om de cultură, simțite de mulți alții și ”vizibile” pentru cine are ochi pentru ele sunt realitatea în care trăim , indiferent de bula în care se izolează unii, în disperare, căutând un alt aer.
Răzvan Pop vede Cluj Napoca și Sibiu drept centre culturale complete , singurele la nivel de mari orașe. Au , spune el , atât o structura instituțională culturală activă cât și un mediu privat cultural activ, ceea ce , cumulat , Bucureștiul nu are în opinia sa.
Acesta este, pe scurt, contextul general , în care bibliotecile trebuie nu doar să existe, ci să își construiască viitorul. Unul al schimbărilor totale, nemaintalnite în evoluția lor peste ani. Răzvan Pop își imaginează biblioteca viitorului ca pe o platformă de conectare a marilor operatori culturali , ca pe un liant, ca pe o instituție capabilă să atragă finanțări , ca pe un centru cultural în cel mai larg sens posibil. Totul digitalizat , totul prietenos cu cetățeanul și totul îndreptat spre dezvoltarea personală a acestuia.
Directorul Bibliotecii ASTRA își permite astfel de planuri bazându-se, sunt convins, în primul rând pe susținerea pe care autoritățile sibiene au arătat-o culturii în timp și , apoi, pe deschiderea pe care locuitorii o au față de cultură ( fără îndoială, o parte din acest ultim fapt datorându-se primului). Poziția Sibiului este confirmata de datele Barometrului Cultural și de Tendințele de Consum Cultural , două instrumente ale Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală.
Descrierea ”bibliotecii viitorului” din viziunea lui Răzvan Pop se referă la digitalizare ca la un element esențial (și deja început):
”…Un cetățean care dorește să parcurgă procesul împrumutului de carte ar trebui să o facă facă printr-o aplicație care îi prelucrează solicitarea, apoi să o ridice dintr-un spațiu de tip easy box, iar la returnare să le predea printr-o simplă scanare. Astel de aplicații vor putea să îl atenționeaze pe utilizator sau pe părinții acestuia cu privire la apropierea datei limită de returnare, dar, în același timp, să atenționeze instituția cu privire la eventualele depășiri și penalități.
Abonarea trebuie să se realizeze în marea sa majoritate, on-line. Posibilitatea de abonare se va putea face prin aplicația mobilă a unei biblioteci sau accesând platformele on-line sau prin simple coduri QR care să fie accesate prin scanare”- scrie Răzvan Pop în textul sau de pe sibienii.com. Totul ar permite, în plus, interacțiuni mondiale , ceea ce pentru instituțiile din România , multe dintre ele blocate în confortul propriilor ziduri, ar însemna oportunități extraordinare având în vedere patrimoniul pe care îl dețin.
Biblioteca ASTRA este un reper cultural, iar acest statut , pe termen lung , depinde de viziunea celui/celor care o conduc și finanțează . Existența unui plan , oricât de îndrăzneț ar părea el astăzi și materializarea în sensul acelui plan fie și a unor primi pași timizi reprezintă elemente care vor face, la un moment dat , diferența. Ele vor asigura un start bun , un avantaj în fața instituțiilor care astăzi dorm și un pas înspre generația care , altfel, ar confunda bibliotecile cu relicve neprietenoase și greu accesibile dintr-un trecut îndepărtat.